luni, 11 aprilie 2011

tu.

   Ciudat, te purtam in mintea mea, si nu vroiam non-stop, tu erai frumos din uratul vietii mele, acum ca ai plecat am ramas doar eu cu ele. M-ai chemat in viata ta, am venit n-am ezitat stiind ca imi vei spune sa plec ca tu ai vise. Multi imi ziceau sa renunt, da orbita de ochii tai ii acuzam pe ei ca mint.
   Fara sa vreau caut lumina si prin ea te vad pe tine. Visele s-au transformat din banal in realitate. Faceam un pas, ma retrageam, nu aveam incredere in mine dar... stiu ca nu sunt pregatita sa fiu langa tine. Realizez, si-mi dau seama ca pot sa iubesc, dar sunt simpla nu am ce sa-ti daruiesc, merg mai departe totul e firesc.
   El, aparea ca in vis, dar ERA real, ERA de neinchipuit, ERA special, dar aripile s-au terminat.